DESPRE SPOVEDANIE, PENTRU LINISTEA TA INTERIOARA!


Dicționare explicative=Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPOVEDÁNIE, spovedanii, s. f. Faptul de a (se) spovedi; mărturisire. ♦ Spec. Ceremonia mărturisirii păcatelor în fața preotului. – Din sl. ispovĕdanije.sursa: DEX ’09 (2009)

SPOVEDÁNIE, spovedanii, s. f. Faptul de a se spovedi; mărturisire, destăinuire. Secretele ferecate în suflete stinghere, în luni de singurătate pe pustiul mărilor, se deschideau și spovedaniile curgeau nestînjenite. RALEA, O. 60. Ca să nu se arate nepăsător cu spovedaniile lui Coco, prietenul său Stroe Vardaru păru foarte neliniștit de această patimă nouă. C. PETRESCU, A. R. 39. ♦ (Bis.) Ceremonia mărturisirii păcatelor. Vorbea aplecat ca la spovedanie, parcă n-ar fi vrut să știe de nimeni. REBREANU, I. 25.[1]

 

Dicționare relaționale=Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SPOVEDÁNIE s. 1. (BIS.) mărturisire, spovedire, (înv. și pop.) spovadă, (înv. și reg.) spovedeală, (înv.) mărturisitură. (~ făcută preotului.) 2. confesiune, confidență, destăinuire, dezvăluire, mărturisire, (rar) sincerități (pl.). (I-a făcut prietenului unele ~.)sursa: Sinonime (2002)