90 de produse din natura esentiale pentru sanatatea ta!


PRODUSE DIN NATURA CARE POT FI UTILE

Pentru inima

1. varza – contine fier si potasiu, necesare inimii si circulatiei sanguine

2. broccoli – prin continutul de calciu, fier si caroten, previne atacurile de cors si ateroscleroza

3. ridichea – apara impotriva atacurilor de inima

4. portocala – are putine calorii, contine vitamina C si scade valoarea colesterolului din sange

5. morcovul – acidul folic si bioflavonoidele continute de morcovi protejeaza inima

6. pestele – acizii Omega 3 apara sistemul vascular de inflamatii si calcifieri

7. ceapa – imbunatateste activitatea inimii si circulatia si scade presiunea sangelui

8. usturoiul – alicina pe care o contine previne accidentele vasculare cerebrale

9. leurda (usturoi salbatic) – curata sangele de toxine

10. sparanghelul – curata cordul si vasele mari de sange

11. uleiul de masline – energizeaza cordul si reduce colesterolul

12. cicoarea – scade colesterolul si tensiunea arteriala si curata sangele cu ajutorul unor minerale specifice

13. somonul – ste o sursa de acizi grasi Omega 3 care reusesc sa scada din nivelul trigliceridelor din sange

14. dovleacul – are efect benefic in cazul hipertensiunii arteriale si in bolile de inima

15. cartoful – protejeaza impotriva accidentelor cerebro-vasculare si ofera o mare cantitate de vitamina C sistemului vascular 16. paprika – protejeaza vasele de sange si inima

17. rosia – normalizeaza tensiunea arteriale, fiind diuretice eficiente

18. maslinele – reduc colesterolul nociv si tensiunea arteriala

19. marul – contine peste 300 de substante esentiale pentru protectia sistemului vascular

20. fasolea neagra – o singura cana de fasole furnizeaza intre 120 si 320 de miligrame de magneziu, prevenind astfel tulburarile de ritm cardiac

21. coacazele – sunt excelente pentru circulatia sangelui, avand o concentratie mare de minerale si vitaminele B, C, D si E

22. zmeura – intareste sistemul imunitar, actionand ca o aspirina naturala

23. murele – sunt considerate fructe cardioactive, ajutand la functionarea optima a cordului

24. socul – imbunatateste circulatia sanguina

25. piersica – contine vitamine si oligoelemente ce protejeaza inima

26. ciresele – improspateaza resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor si siliciu

27. rubarba – scade tensiunea arteriala si fortifica inima

28. grapefruit-ul – previne obstructiile vasculare si tromboza datorita unei enzime speciale

29. ciuperca Shitake – reduce colesterolul

30. prunele – previn tromboza

31. curmalele – reduc tensiunea arteriala si protejeaza impotriva aterosclerozei fiindca sunt bogate in fier, calciu si potasiu

32. afinele – pigmentul lor albastru ajuta vasele sanguine sa devina mai elastice

33. ovazul – este benefic in bolile cardiovasculare

34. porumbul – contine vitaminele D si K

35. ardeiul iute – previne cresterea nivelului de zahar din sange ce poate duce la formarea de colesterol pe vasele inimii

Pentru creier

36. lintea – contine lecitina, proteine si glucide de care au nevoie celulele creierului

37. Quinoa – intareste memoria si incetineste procesul de imbatranire, fiind bogat in fier

38. carnea de pasare de curte – are grasimi si uleiuri ce ofera energie celulelor nervoase

39. fasolea – creste puterea de concentrare

40. oul – este o sursa grozava de proteine; galbenusul contine colina ce ajuta la dezvoltarea memoriei

41. avocado – combate stresul, nervozitatea si insomnia

42. bananele – glucoza, vitaminele si mineralele continute de acestea sunt benefice pentru creier si il energizeaza

43. caisele – stimuleaza neuronii

44. stafidele – contin mult zahar (75%), resursa energetica pentru creier

45. para – zaharul si substantele asemanatoare hormonilor intensifica puterea de “lucru” a creierului

46. mazarea – fiind bogata in proteine, este buna pentru memorie si concentrare

47. salata verde – calmeaza sistemul nervos datorita substantelor opiacee .

Pentru ochi

48. castanul salbatic – calmeaza senzatia de usturime si iritatiile datorita substantelor sale active

49. arnica – uleiul esential de arnica calmeaza inflamatiile oculare

50. mesteacanul alb – intareste imunitatea ochilor deoarece contine vitamina C, potasiu si calciu

51. limba de miel – reduce inflamarea vaselor conjunctivale datorita taninurilor si a saponinelor

52. rostopasca – este extraordinar de eficienta impotriva virusurilor si mai ales pentru ochii uscati

53. gutuia – este buna pentru alergii si febra fanului deoarece contine pectine si calciu

54. iarba de silur (Euphrasia Officinalis) – calmeaza ochii persoanelor ce isi petrec foarte mult timp in fata calculatorului 55. grasimea de gaina – face minuni aplicata ca unguent pe ochi impreuna cu iarba de silur

56. strugurii – ajuta cu precadere ochiul in timpul vederii nocturne

57. patlagina – taninurile pe care le contine trateaza infectiile oculare

58. capsuna – ajuta ochii in timpul vederii nocturne

9. Centarium Minus – tinctura obtinuta din aceasta planta vindeca afectiunile oculare

60. ananasul – enzimele continute de acesta relaxeaza ochii obositi din cauza calculatorului

61. rozmarinul – purifica ochii si protejeaza vasele de sange oculare

Pentru piele/par
62. pepenele – contine foarte putine calorii si este excelent pentru mentinerea fermitatii pielii
63. iaurtul degresat – bacteriile continute de acesta imbunatatesc aspectul pielii; in plus, are o concentratie ridicata de vitamina A
64. graul – contine acizi grasi, calciu si dioxid de siliciu care sunt extraordinar de sanatoase pentru par, piele si unghii
65. orzul – infrumuteseaza si revitalizeaza datorita substantelor bioactive
66. cimbrul – reda stralucirea pielii si curata organismul
67. hreanul – continand substante active, regenereaza parul, pielea si unghiile
68. mustarul- regleaza fluxul sanguin la nivelul pielii

Pentru oase

69. migdalele – contin magneziu si ajuta oasele sa ramana sanatoase
70. spanacul – datorita fierului si calciului pe care il contine, face oasele mai rezistente si ajuta la functionarea muschilor
71. meiul – intareste dintii, oasele si stimuleaza cresterea copiilor
72. secara – este benefica pentru dinti, oase si muschi fiind o sursa ideala de oligoelemente precum B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier si zinc
73. branza – intareste oasele fiind o sursa buna de calciu
Pentru stomac/intestin

74. tinctura de fenicul – protejeaza mucoasele intestinale
75. pastarnacul – stimuleaza digestia
76. mango – apara mucoasa intestinala datorita vitaminei A si a antioxidantilor
77. arpacasul – aduce in organism necesarul de fibre, fosfor si magneziu pentru o digestie sanatoasa
78. mararul – amelioreaza indigestia
79. soia – are proprietati anticancerigene
80. nucile – contin o forma purificata de Omega 3 si de aceea ajuta la reudcerea riscului de cancer al intestinelor
Pentru rinichi

91. sfecla rosie – stimuleaza arderile celulare
92. visinele – contin potasiu, substanta pe care rinichii “lupta” sa o elimine din sange atunci cand este in exces
93. castravetele – contine multa apa si deci stimuleaza activitatea rinichilor
94. telina – protejeaza rinichii de virusuri
95. varza rosie – proteinele si aminoacizii pe care aceasta ii contine actioneaza ca un filtru pentru rinichi
96. gulia – vitamina C din ea protejeaza celulele renale, iar fierul si fosforul energizeaza
97. ridichea neagra – este un antibiotic natural
98. varza murata – detoxifica organismul
99. hrisca – este folosita ca produs dietetic in cazul bolilor de rinichi si in diabet
100. patrunjelul – detine combinatia ideala de minerale pentru a curata rinichii
Pentru ficat
81. anghinarea – contine proteine regenerative, iar acidul folic si antioxidantii previn bolile hepatice
82. sucul de ridiche – stimuleaza secretia bilei
83. conopida – contribuie la imbunatatirea activitatii ficatului
84. drojdia de bere – este o importanta sursa de vitamina B si detoxifica ficatul
85. nasturelul (Nasturtium Officinale) – este folosit pentru producerea mustarului si a uleiurilor ce sunt benefice pentru metabolismul bilei si al ficatului
86. papadia – ajuta la buna functionare a ficatului si reduce colesterolul
87. laptele – apara ficatul de afectiuni frecvente
88. menta – uleiurile esentiale de menta stimuleaza secretia biliara si calmeaza crampele
89. carnea de iepure – degreseaza ficatul
90. carnea de vita sau manzat – contine fier, proteine si vitamina B.

DUPA CE V-ATI INTARIT INTREG ORGANISMUL,PUTETI CITI SI ARTICOLUL DE MAI JOS PRELUAT DE PE NET!

Subject: Fw: Fwd: Terminatorul României moderne

Cat adevar !!!
1989-2014 – un sfert de veac de corupţie şi jaf.
Clasa politică este terminatorul României moderne
Am trăit ca într-un vis un sfert de secol de speranţe neîmplinite. Când s-au dus anii?! Suntem mai săraci şi un pic mai bătrâni. Statul este bolnav, iar economia – câtă a mai rămas – este din nou în recesiune; firmele dau faliment cu miile, investiţiile scad vertiginos, capitalismul autohton are o „reţetă secretă”, originală, dar pierzătoare, la fel ca demo­cra­ţia. România nu este, cum ne-am fi aşteptat, „tigrul economic” al Europei Centrale şi de Est. Cine ne-a pus beţe în roate? Nu căutaţi răspunsuri pe Google. Cauza e aici, la noi, în perfidia cu care ne-au dirijat po­li­ti­cienii români. Niciodată în istorie clasa politică ro­mânească n-a fost mai ruptă de popor şi mai puţin iu­bitoare de ţară. Un fost ministru secretar de stat, ne­im­plicat politic, actualmente director la Institutul de Eco­nomie al Academiei Române, Constantin Ciutacu, are curajul să pună degetul pe multe dintre rănile care ne dor de 25 de ani.
* * *

– Mulţi au uitat iar alţii n-au ştiut niciodată: cum stătea România, din punctul de vedere al integrării economice cu ţările dezvoltate, în 1989?

– În 1989, infrastructura industrială situa România în primele 10 ţări din Europa. Exista platforma Pipera, creată de francezi, unde se construiau calculatoare; autocamioanele şi autobuzele fabricate la Braşov şi Bucureşti erau patente germane; avioanele ROMBAC erau cumpărate de la englezi; locomotivele de la Electroputere Craiova erau patent elveţian; la Reşiţa se fabricau motoare de vapoare după licenţa Renk din Germania; Centrala nucleară de la Cernavodă pro­ve­nea din Canada. Putem spune, şi nu suntem nostal­gici, că începusem să ne integrăm acceptabil cu eco­no­miile mari ale lumii. România era a treia ţară din lume, după SUA şi Japonia, care fabrica anvelope gigant, pentru autobasculante de peste 110 tone. Doar do­uă ţări din lume făceau şuruburi cu bile: România şi Japonia. Acestea se foloseau în industria nucleară şi aerospaţială.

– În 1990, Petre Roman a afirmat că industria românească era un „morman de fiare vechi”. Ce am avut şi ce am pierdut în ultimii 25 de ani, domnule ministru?
– A fost cea mai nefericită declaraţie de politician de după 1989, care ne urmăreşte până azi. Referin­du-se la industrie, că e „de dat la fier vechi”, fostul prim-ministru dorea să spună lumii că întreaga economie a României comuniste nu merita doi bani. Ale cui in­terese le-a servit această etichetă? Ca să combatem această viziune, cităm date statistice la întâmplare, din diferite domenii: România producea 14 milioane de tone de oţel în 1985; azi – doar 3 milioane; producea 400.000 tone de aluminiu în anul 2000, o prelungire surprinzătoare a succesului din timpul dictaturii; azi pro­duce pe jumătate. Eram recunoscuţi ca buni cons­tructori de motoare electrice şi produceam, în 1980, 19 milioane de kilowaţi, faţă de 700.000 kilowaţi în prezent; ieşeau pe poarta fabricilor 1.600 de excavatoare ( în 1980); nici unul azi. Ieşeau 71.000 de tractoare; nici unul azi (am construit fabrici de trac­toa­re în Egipt şi Iran, care funcţionează şi acum, în timp ce în România au murit). Fabricam 600 de va­goa­­ne de pasageri pe an (în 1984); azi – nici unul. Cât des­pre vagoanele de marfă, construiam 14.000 de bu­căţi pe an; azi – abia 800 (cel puţin 100.000 vagoane de marfă au fost tăiate şi vândute la fier vechi în ulti­mii ani). În fine, produceam 144 de nave de tonaje di­ferite; azi, după cum se ştie, nu mai producem nici una. Sticlăria e prăbuşită. Săpunul a dispărut. De altfel, po­tri­vit statisticii oficiale, după anul 2000, au fost ex­por­tate 50 de milioane de tone de „fier vechi”, „de­şe­uri” de cupru, aluminiu şi alte neferoase, în valoare de peste 10 miliarde de euro! Am exportat lemn brut, în va­loare de peste 8 miliarde de euro, şi alte produse bru­te (cereale, fructe, animale vii etc.) în valoare de alte 5 miliarde de euro! Prelucrarea acestora în Ro­mâ­nia ar fi însemnat crearea a milioane de locuri de mun­că!

– Ameţitoare cifre! Cum stau lucrurile în dome­niul petrolului?
– Iată situaţia, la zi, în domeniul petrolului: Ro­mâ­nia producea 13 milioane de tone de petrol în 1970; azi – numai… 6 milioane! Suspect. Cineva nu rapor­tea­ză corect. Nu am nici o încredere în această cifră atât timp cât nu ştiu dacă toate sondele au contor. Au contor, domnilor? Trebuie să plătească redevenţe la tona de ţiţei brut, dar dacă scoţi 8-10 milioane de tone şi raportezi numai 6, cu cât păgubeşti statul? Petrolul se scoate mult şi se rafinează în alte ţări. De aici, de­du­ceţi consecinţele: înainte de 1989 produceam 8,5 milioane de tone de motorină, azi producem doar 2 milioane; produceam 10 milioane de tone de păcură, azi nu mai producem nimic. Produceam 500.000 de tone de uleiuri minerale, azi – nimic! Pe de altă parte, aţi observat că nici distribuţia gazelor nu mai este a noas­tră… Cine măsoară producţia?… Cine măsoară distri­bu­ţia?…

– După 1990 s-a schimbat peisajul industrial. S-a creat o falie între marea şi mica industrie. De ce s-a întâmplat acest fenomen?

– Au venit „sfaturi” de la competitorii noştri euro­peni: ” …faceţi IMM-uri, daţi afară muncitorii din marile uzine; închideţi ma­mu­ţii industriali; produceţi componente, nu pro­duse integrale; faceţi cabluri, radiatoare, sisteme de frânare şi anvelope, nu locomotive şi tractoare”. Parcă intenţionat, nu a existat o viziune politică de dezvoltare, ci doar una pentru distrugere; guvernanţii şi-au îndeplinit misiunea cu exces de zel. Nu mă poate convinge nimeni pe mine că nu a fost totul pe bază de program, o teorie a conspiraţiei. UE a fost creată pe baza comunităţii economice a Cărbunelui şi Oţelului. Deci România nu putea să intre în grila europeană cu industria ei siderurgică, de 14 milioane tone de oţel. A trebuit „lichidată” – ca un „bonus” pentru admiterea în UE!

– Care au fost primele mari greşeli istorice ale politicienilor, în urma cărora s-a dat startul la jaful naţional?

– Prima a fost restituirea „părţilor sociale” – o privatizare pe bani adevăraţi, începută, surprinzător, de Ceauşescu. FSN-ul a restituit aceşti bani pentru a cumpăra bunăvoinţa oamenilor chiar cu banii lor! Această măsură antieconomică, din cauza căreia fa­bricile şi uzinele au rămas fără capital lichid, a condus, de fapt, la excluderea cetăţenilor de la un drept de proprietate plătit cu munca lor; a fost o renaţio­nali­zare a unei părţi a capitalului social, destinată ulterior şi cedării controlului economiei către interese de grup, mai ales străine.
A doua mare eroare a fost „privatizarea de masă”, fără proceduri şi fără reguli de protecţie a acţionarilor minoritari. Viitoarele certifi­ca­te de acţio­nar au fost cumpărate pe nimic, de cei care ştiau ce va urma. Atunci s-a spus că se priva­ti­zează numai 30% din capitalul societăţilor comerciale, lăsându-se de înţeles că vor mai primi şi restul de 70% în viitor, care viitor nu a mai sosit nici azi, în 2014… S-a anunţat, totodată, că sectoarele strategice nu se vor privatiza. Dar au venit pe urmă FMI, Banca Mondială şi socie­tăţile externe de consultanţă, care au dictat, şi gu­vernele au promovat controlul total, fără luptă şi fără nici un câştig, asupra întregii economii. Practic eco­nomia naţională a fost oferită pe tavă, fără nici o logică şi fără a se spune, cel puţin, că este cadou sau pradă de război, celor care, chipurile, au făcut lobby pen­tru integrarea României în UE.

– Vă rog să continuaţi descrierea peisajului eco­no­mic românesc de azi, la 25 de ani de la răs­tur­narea „dictaturii de dezvoltare”.

– A dispărut întreg sectorul industriei de textile, confecţii, tricotaje (filaturi, ţesătorii, fabrici de stofă şi postavuri, întreprinderi de pielărie şi încălţăminte, toate concepute într-un sistem integrat); a fost închis sectorul agroalimentar (36 de fabrici de zahăr, fabri­cile de ulei, de preparate din carne, de lapte şi produse lactate, zeci de fabrici de nutreţuri combinate etc.); nu mai există majoritatea fabricilor din industria lemnului şi mobilei, din industria cimentului, a lacurilor şi a vop­selelor, a medicamentelor, din sectorul construc­ţiilor de maşini, al exploatărilor miniere de feroase şi nefe­roase, de cărbune etc.; S-au desfiinţat întreprinderile agricole de stat şi cele de mecanizare a agriculturii, staţiunile de cercetări agricole şi, în general, marea majoritate a institutelor de cercetare-proiectare. Au dispărut industria electronică, electrotehnică, de mecanică fină, optică, automatizări etc. Baza naţională de soiuri de plante şi rase de animale a fost pulve­ri­zată. România nu mai are astăzi un pachet naţional de seminţe, soiuri, hibrizi, de culturi cerealiere, plante teh­nice, legume etc. A fost distrus, aproape în totali­tate, sistemul de irigaţii, construit prin îndatorarea dureroasă la Banca Mondială, pentru a cărei plată românii au contribuit zeci de ani. Au fost abandonate programele de combatere a eroziunii solului, de în­diguiri şi desecări, dar şi cele de irigaţii în curs (ca­na­lul Siret-Dunăre sau Bucureşti-Dunăre). Întreaga economie naţională a fost pur şi simplu pulverizată şi lăsată fără nici o logică structurală!

– Care sunt consecinţele asupra populaţiei, derivate din acest peisaj apocaliptic, desprins parcă dintr-un film SF?

– Treptat, România s-a transformat într-un paradis al multinaţionalelor care controlează industria, agri­cul­tura, transporturile, construcţiile, comerţul, sectorul financiar-bancar etc. şi care îşi promovează regle­men­tări legale în interes propriu. Românilor le-au rămas întreprinderile mici şi mijlocii – de fapt, microîn­tre­prin­derile. (Dintre cele aproximativ 500.000 înregis­trate, peste 200.000 nu au nici un angajat!) Românii au astăzi libertatea să se ocupe de economia şi afacerile de subzistenţă (avem şi industrie de subzistenţă, nu doar agricultură!) şi construcţii şi transporturi şi alte servicii de subzistenţă, pretinzând că acţionăm pentru dezvoltare inteligentă, inovativă şi durabilă. Nimic nu este mai durabil decât subzistenţa, aceasta este stra­tegia noastră naţională, după ce am făcut praf marile companii. Brandul României este subzistenţa, atât în interiorul ţării, cât şi pe celelalte pieţe ale muncii, unde lucrează români. Nici după 25 de ani, clasa politică – veritabil detaşament al legiunii străine, ter­minatorul României moderne – nu a realizat importanţa unei reglementări prin care salariaţii să-şi investească o parte din salariu în compania proprie. Întreaga economie putea fi salvată prin participarea financiară a salariaţilor, printr-o reglementare prin care salariile reinvestite să fie scutite de impozite şi contribuţii.

– A existat, în toţi aceşti ani, un fir roşu care să lege cele 13 guverne ce s-au perindat pe la Palatul Vic­toria, de un proiect minimal, coerent, de dezvol­tare?

– Fireşte că nu a existat! Zi de zi guvernele şi clasa politică s-au ocupat numai de protejarea aşa-zişilor investitori strategici, prin scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, şi nu de promovarea facilităţilor destinate salariilor reinvestite. Investitorii nu ar fi trebuit să primească nici un sprijin în România, pentru a-i plăti pe angajaţii români cu salariul minim sau pentru a-i angaja la negru, din raţiuni de compe­ti­ti­vitate. „Veniţi în România, că vă garantăm sclavia pe bani puţini şi vă menţineţi competitivitatea!” – acesta a fost, în esenţă, programul de guvernare al ultimilor 25 de ani. De altfel, se poate spune că fiecare program de guvernare anunţat a fost un program de… neguver­nare.

– Care sunt predicţiile Dvs. pentru următorii 25 de ani din viaţa economică a României?

– Dacă şi în următoarele două decenii şi jumătate guvernul nu va putea să cumpere, din bani proprii, de 1 milion de lei piramidon, vaccinuri sau aspirină din producţia internă, fără avizul FMI sau al Comisiei Europene, România poate să dispară din peisajul statelor din Europa, rămânând un simplu indicator geografic.

Autor: prof. dr. CONSTANTIN CIUTACU
fost secretar de stat, director la Institutul de Economie al Academiei Române

IMG_2876_new